Sex la persoanele in varsta

Imbatrinirea este consecinta modificarilor care incep din momentul conceptiei si se continua in tot timpul vietii, dupa o schema precisa, in structura complexa a fiecarei celule a corpului. Aceste modificari se efectueaza in ritmuri diferite, in functie de caracteristicile individuale ale persoanelor si la aceeasi persoana in functie de diversele organe.

Progresele in domeniul igienei, precum si prezenta unei alimentatii mai rationale au permis in ultimele decenii o crestere considerabila a numarului persoanelor in virsta in colectivitatile umane, precum si a virstei medii de viata. Cu cit conditiile social-economice sint mai favorabile, cu cit calitatea vietii este mai buna, cu atit se observa un numar mai mare de persoane care ating virsta de 70, 80 si chiar 90 de ani.

Procesele de imbatrinire nu due neaparat la o incetare totala, brusca a activitatii sexuale, asa cum in mod gresit se aminteste frecvent in discutiile purtate pe aceasta tema. Numeroase studii au aratat ca activitatea sexuala se poate intilni chiar la persoane in virsta, uneori peste 90 de ani, mai ales atunci cind exista un partener sau o partenera care sa se adapteze acestei situatii mai putin cunoscute si mai putin studiate. In general, opi-nia publica admite foarte usor inexistenta unei vieti sexuale la persoanele tn virsta. Se presupune cu o usurinta de nimic justificata ca la persoanele in virsta de ambele sexe, activitatea sexuala si chiar dorintele sexuale nu mai prezinta nici un interes.   Imbratisarea a doi parteneri   sau afisarea unor   gesturi   care ilustreaza afectiunea reciproca, mai ales atunci cind devin publice sint apreciate in eel mai bun caz drept ridicole, in eel mai grav caz fapte reprobabile, impudice, demne de toata indignarea opiniei publice. Unele prejudecati au creat imaginea falsa ca persoanele in virsta trebuie sa fie asexuale, in sensul ca nu trebuie sa aiba raporturi sexuale. S-a mers mai departe sustinindu-se fara nici o baza stiintifica cum ca emisia de sperma slabeste
organismul, favorizind imbatrinirea si precipitind sfirsitul letal. S-a spus chiar

Moartea incepe cu emisia spermei, iar viata se prelungeste prin retentia acesteia. Asemenea conceptii gresite merg in unele cazuri pina a considera, absolut fara nici un argument stiintific, ca fiecare contact sexual scurteaza viata cu o jumatate de ora sau chiar mai mult. In alte cazuri contactul sexual este considerat cauza sfirsitului letal, existind chiar opere literare sau ecranizari cinematografice in care b&trinii mor in timpul efectuarii acestuia. Nu este mai putin adevarat ca la crearea acestor imagini false au contribuit si unele coincidente, victimele fiind bolnavi cardiaci in stare grava sau hipertensivi la care foarte probabil moartea ar fi survenit si daca ar fi facut si un efort fizic de alta natura.

Aparitia unor asemenea conceptii gresite se datoreste intr-o mare masura insuficientei cunoasteri a sexualitatii virstelor inaintate. Imensa ma-joritate a studiilor si cercetarilor efectuate in diverse tari in domeniul sexologiei au avut ca obiect activitatea sexuala a tinerilor si adultilor, foarte purine din acestea ocupindu-se de aspectele particulare ale acestei activitati la persoanele in virsta. Aceasta lacuna in cunoasterea problemelor de sexologie ale persoanelor in virsta afecteaza si corpul medical, citindu-se cazuri de medici care s-au adresat unor specialist din redactia unor reviste medicale cu intrebarea daca este normal ca un barbat de 60 de ani, sana'tos si cu o casnicie fericita sa mai aiba contact sexual la aceasta virsta

S-a pus intrebarea : de ce la persoanele in virsta se presupune atit de frecvent inexistenta unor preocupari pentru activitatea sexuala.

S-a raspuns ca, probabil, tinerii accepta greu ideea ca parintii mai pot sa iubeasca asemeni lor. Bunicii nu trebuie sa mai prezinte nici un fel de preocupari sexuale. In cazurile cind acestea exista, respectivii batrini sint calificati drept viciosi, impudici sau degenerati si tratati ca atare

Un rol important in formarea acestei optici gresite il au mijloacele de informare a marelui public. Marea majoritate a productiilor cinematografice, cum este si normal, prezinta personaje tinere, frumoase, puternice, aproape ideale, parca anume facute pentru o activitate sexuala. La fel operetele, unele romane etc.
Din studiile efectuate, in domeniul sexualitatii persoanelor in virsta, rezulta ca virsta biologica inaintata nu constituie un obstacol in continuarea activitatii sexuale. Aceasta este in functie de : 1. existenta unor con-ditii favorabile ; 2. o stare de sanatate relativ buna a ambilor parteneri; 3. dorinta satisfacerii nevoilor sexuale de catre cei doi parteneri ai cuplului.

Un rol pozitiv, deosebit in activitatea sexuala a persoanelor in virsti, il are existenta unei familii, importanta unui partener sau partenere disponibile, asa cum se intimpla la batrinii casatoriti, fiind indiscutabila . Acest aspect este ilustrat de rezultatele unor studii care au aratat un procent de 54 % de persoane cu o activitate sexuala intr-un grup de persoane in virsta, casatorite, fata de numai 7% intr-un grup de persoane in virsta necasatorite sau singure.

Numcroase persoane in virsta au mentionat prezenta unei afectiuni fizice, de obicei cronice, de care sufereau unul sau ambii soti drept cauza a unei mai reduse activitati sexuale sau chiar a unei stopari a acesteia. Nici unul dintre acestia n-a incriminat drept cauza a acestor modificari ale activitatii sexuale lipsa unei dorinte sexuale.

O importanta particulara in diminuarea activitatii sexuale la persoanele in virsta o au factorii psihologici, influenta opiniei publice. In unele cazuri activitatea sexuala este evitata datorita unei subaprecieri reale sau inchipuite, fiecare partener temindu-se de a nu place celuilalt sau de a nu se satisface reciproc. Femeia in virsta se teme ca si-a pierdut seductia, apanaj al tineretii, aspect agravat si de comparatia cu nenumarate imagini fotografice sau chiar cinematografice, care au fixat diferite momente din evolutia somatica a acesteia de la copilarie si adolescenta pina la perioada maturitatii depline, cind stia ca mai era dorita. Multe din aceste imagini din tinerete sau maturitate o arata in costum de baie chiar bikini sau in ipostaze de mare frumusete plastica, anatomica, in contrast sever cu de-creptitudinea in care se gaseste la batrinete. Aceste comparatii cotidiene, aproape obsesive la unele femei, creeaza inhibitii care le stopeaza orice activitate sexuala. In alte cazuri, modificarile functionale ale mucoasei vaginale, lubrefierea insuficienta a acesteia, comparativ cu perioada anterioara menopauzei, constituie de asemenea, un factor de inhibitie, ce justified partial evitarea contactelor sexuale. Uneori, teama de alterare a sana-tatii precare a sotului in virsta face ca femeia sa evite sau sa renunte definitiv la contacte sexuale, mai ales atunci cind sotii sint de virste foarte apropiate.

Un factor important in scaderea activitatii sexuale a barbatului in virsta il constituie teama de o erectie tardiva, incomplete sau de scurta durata, nesatisfacatoare si pentru el dar in mai mare masura pentru partenera, agravate de un sentiment de vinovatie, mai ales cind aceasta este mult mai tinara decit el si intr-o stare de tensiune erotica intensa. Pentru producerea erectiei, in urma unei stimulari sexuale eficace, la un barbat de peste 50 de ani, este necesar un timp de 2-3 ori mai mare decit la unul tinar, cind apare dupa 3-5 secunde. La barbatul in virsta ejacularea se produce intr-o singura etapa, contractile glandelor accesorii in loc sa preceada cu 2-3 secunde contractile expulsive ale uretrei peniene se produc simultan. Numarul contractor si forta acestora de expulsie a spermei se diminueaza pe masura ce se inainteaza in virsta. Daca primele jeturi de sperma pot fi expulzate de un barbat tinar la distanta de 30-60 cm, la 60 de ani distanta se reduce la jumatate, iar intre 60-70 de ani nu mai sint vizibile contractiile prostatei in momentul ejacularii. Se pare ca la barbatul de peste 60 de ani senzatia de inevitabilitate a ejacularii si cea de piacere caracteristicS momentului contractiilor de expulzare a spermei este absenta sau mult scazuta.

Cercetarile efectuate de Kinsey si de colaboratorii lui  pe 126 de barbati si 56 de femei, avind o virsta cronologica de peste 60 de ani, nu au putut stabili nici un moment precis cind virsta inaintata lfecta dintr-o data comportamentul sexual. Barbatul eel mai in virsta care inca mai era activ din punct de vedere sexual numara 88 de ani, si era casatorit cu o femeie de 90 de ani. Observatiile efectuate asupra unui numar de femei nu au pus in evidenta fapte convingatoare, care sa ateste o imbatrinire a capacitatii sexuale a acestora.

Observable facute asupra unui numar de 74 de barbati, cu o virsta medie de 71 de ani, aii pus in evident la 75% prezenta unor dorinte se-xuale si la 55% existenta unei activitatea sexuale care se manifesta uneori de trei sau mai multe ori pe saptamina La barbatii peste 50 de ani s-a citat o reducere a activitatii sexuale. In ceea ce priveste femeile in virsta, se pare ca nu exista argumente de ordin fiziologic pantru ca frecventa manifestarilor sexuale sa nu fie mentinuta in anii de dupa menopauza

Rezultatele unui studiu efectuat pe 250 de persoane cu o virsta intre 60-93 de ani au aratat o frecventa a contactelor sexuale variind intre o data la doua luni pina la trei ori pe saptamina. S-a constatat ca peste70% din cuplurile casatorite, cu ambii parteneri sanatosi si cu o virsta de peste 60 de ani, dueeau o viata sexuala activa . Se pare ca incazul barbailor in virsta, vaduvi, diminuarea impulsului sexual nu favorizeaza gasirea unei partenere. Unele date par sa ateste ca, la virste egale, barbatii au o activitate sexuala mai intense decit femeile, iar daca se bucura de o  stare   de    sanatate   buna   pot   duce

aceasta viata sexuala pina la 80 de ani. Persoanele care au dus o viata sexuala activa in perioada tineretii si a virstei adulte, prezinta o destul de mare probabilitate de a-si pastra acest comportament sexual si la o virsta inaintatci
Un rol important in rezolvarea acestor probleme revine medicului care trebuie sa ajute cu competenta persoanele in virsta pentru a duce o viata sexuala satisfacatoare. Se cere mult tact, constiinta profesionala si mai ales timp pentru a se apropia de acesti oameni in virsta, sanatosi, nor-mali, la care persistenta unei dorinte sexuale, datorita unor pareri pre-concepute, se considers anormala, inadmisibila chiar, creindu-le un sentiment de culpabilitate si o stare de anxietate fata de manifestarile erotice cele mai naturale la o virsta mai tinara. In caz ca se reuseste, exista toate sansele ca viata conjugala a acestora sa fie ameliorate.
Este, totusi, gresita pareerea ca numai contactele sexuale ar reprezenta singura forma de manifestare a dragostei. Daca persoanele in virsta nu pot, datorita unor cauze foarte diverse, sa aiba raporturi sexuale, ele au posibilitatea sa beneficieze de placerile oferite de alte forme ale manifestarii afective : sarutul sau mingiierea
Cuplurile formate din persoane in virsta trebuie sa fie convinse de neeesitatea unei intelegeri reciproce din partea ambilor parteneri, timpul necesar aparitiei erectei fiind mult mai indelungat, iar lubrefierea vaginului solicitind, de asemenea, o perioada de timp mai mare, sau chiar neeesitatea utilizcirii unui lubrefiant artificial.

Rezultatele a numeroase cercetari par sa ateste ca viata sexuala prezinta o continuitate de-a lungul intregii existente si ca virsta inaintata nu constituie un impediment in realizarea placerilor sexuale, cea mai mare parte a cuplurilor formate din persoane in virsta fiind capabile din punct de vedere fiziologic sa depuna o activitate sexuala. Persistenta unor preocupari sexuale la persoanele in virsta trebuie considerate normala. Daca este solicitat, medicul are obligatia sa le dea indrumari complete, pentru ca aceste persoane, spre sfirsitul existentei lor sa se mai poata bucura de placerile sexuale pe care le-au gustat de-a lungul vietii.
Sa nu se uite ca nu exista o concordanta absoluta intre virsta calendaristica si cea biologica, unele persoane, de ambele sexe, fiind batrine fiindca se simt batrine, in timp ce altele se simt batrine fiindca sint batrine Prezenta unei longevitati active, la numeroase persoane, se datoreste atit mostenirii ereditare a unui fond biologic cu aceste caracteristici, cit si a unor deprinderi igienice privind modul de viata, de alimentatie, de activitate, de munca, de odihna etc.

Procesul de imbatrinire poate fi accelerat de agresiunea a numerosi actori din mediul ambiant care suprasolicita sistemul neuro-endocrin, perurbind activitatea normala a diverselor structuri ale organismului.

Din aceste motive va trebui sa se acorde o deosebita atentie asigurarii tit in familie, cit si in colectivele de munca, a unei atmosfere optimiste, elaxate, lipsita de orice manifestare conflictuala, propice stimularii unei ctivitati creatoare eficiente, care favorizeaza prevenirea unei imbatriniri remature. Numeroase observatii atesta ca imbatrinesc mai tardiv persoa-ele care due o viata ordonata, cu activitate sustinuta, ritmica, bine plani-icata, fara perioade de suprasolicitare.
Un program rational de munca si de repaus, cu o repartitie judicioasi timpului afectat odihnei, gimnasticii, relaxarii in aer liber si mai ales ersului pe jos constituie elemente importante in prevenirea imbatrinirii.