Sanii

Mamelele (sinii) sint organe glandulare, asezate de o parte si de alta a sternului in regiunea toracala anterioara.

Rudimentare la barbat, fara o activitate secretorie, prezinta o importanta deosebita la femeie, dezvoltindu-se progresiv incepind din perioada pubertatii pina la virsta adulta.
Desi embriologic sint de origine tegumentara, datorita faptului ca din punet de vedere clinic si functional sint strins legate de organele genitale, sint prezentate alaturi de acestea.

La femeia adulta in perioada de activitate sexuala mamelele au urmatoarele dimensiuni (aproximativ) : 10 cm in plan vertical, 12 cm in plan transversal si 5 cm in sens anteroposterior.

Aceste dimensiuni prezinta mari variatii individuale, crescind mult in sarcina si alaptare.
Aproximativ in mijlocul mamelei se gaseste situata papila mamara sau rhamelonul, variabil ca forma si dimensiuni, in unele cazuri fiind foarte mic, aproape absent. Pe virful mamelonului se deschid, prin mici orificii, 15—25 de ducte lactifere.

Mamelonul are de obicei o culoare variind intre roz (la blonde) la maro inchis (la brunete). El poate fi proeminent, turtit, ombilicat.

Areola se prezinta ca un inel in jurul mamelonului, avind de aseme-nea o culoare variabila de la roz la maro inchis, are un diametru de 2,5—5 cm, pe suprafata ei gasindu-se tubereulii lui Morgagni, care sint glande sebacee. In unele cazuri areola este abia schitata, aproape in-existenta.

In perioada graviditatii tubereulii lui Morgagni isi maresc volumul, fiind numiti tubereulii Montgomery. Secretia glandelor sebacee si sudoripare protejeaza pielea impotriva macerarii in timpul suptului.

Pielea ariei areolo-papilare are un muschi pielos neted. In erectia mamelonului, pe linga actiunea muschiului papilei, intervin si venele, produ-cindu-se turgescenta papilei mamare. Tegumentele mamelei sint subtiri, fine, netede si mobile.

Forma mamelei este in functie de aceea a glandei mamare si de dezvoltarea diverselor parti moi, tesut conjunctiv, grasime. Datorita relaxarii tesuturilor dupa nasteri multiple si la virste inaintate, mamela poate atirna, avind un aspect pediculat.

Greutatea mamelei variaza in functie de virsta si starea fiziologica, la femeia adulta care nu alapteaza avind circa 200 g, iar la cea care alap-teaza circa 500 g. Greutatea celor doua mamele nu este egala, existind uneori dif erente evidente de volum.
Consistenta la adolescente si la femeile tinere, nulipare este fermatie elastica. Dupa sarcini si alaptari consistenta devine moale, flasca.

Corpul mamelei este format dintr-un parenchim glandular sau glanda mamara cu un sistem foarte ramificat de canalicule si stroma formata din tesut conjunctiv si gras, adapostind in interiorul lui structurile parenchimatoase

Glanda mamara este formata din circa 10—25 de glande, elementare sau lobi, divizat prin septe conjunctive in lobuli.

Stroma corpului mamelei are o structura conjunctivo-adipoasa, strabauta de numeroase for-matiuni sanguine, limfatice si nervoase si de o retea capilara bogata.
Fiind organe hormono-dependente, mamelele se caraeterizeaza prin modified morfofunctio-nale legate de etapele de virsta si de starile fiziologice ale femeii. Modificarile eiclice la femeia adulta negravida urmeaza pe cele ovaro-uterine.
se pigmenteaza in timpul sarcinii intr-o culoare galben bruna sau chiar brun inchis. Stratul lipidic mamar dispare aproape com-plet in timpul sarcinii, corpul mamelei create in volum in primul rind prin proliferarea parenchimului glandular, iar in ultimele stadii de sarcina si inperioada de alaptare prin acumulare de colostru si apoi de lapte. Odata cu incetarea alaptarii, structura mamelei revine la aspectele initiale, insa sinii femeii care a alaptat nu mai prezinta caracterele morfologice ale femeii nulipare.

Modificarile pe care le prezinta glanda mamara pentru lactase sint legate de un mecanism neuroendocrin, in perioada initiala hormonii ova-rieni, foliculina, producind dezvoltarea canalicule-lor, iar progesteronul formarea acinilor secretori. Mai intervin cu aceasta ocazie hipofiza, lactatia fiind declansata §i men-tinuta prin actiunea unui hormon adenohipofizar — prolactina — sau hormonul lactogen.

In perioada pubertatii, mamela are o dezvoltare brusca odata cu organele genitale voltare care intereseaza toate compartimentele sale, atit parenchimul cit si stroma. In perioada menopauzei, mamela prezinta un proces de atrofiere treptata, sinii devenind mai mici, mai duri, iar pielea sbircinduse.

La barbat la pubertate, sub influente hormon ale poate apare o hipertrofie a mamelei numita „ginecomastieu.

Frumusetea regiunii toracale anterioare, chiar in cazul unor sini bine formati, poate fi mult diminuata de un torace infundibuliform, cind inporiunea inferioara a sternului se observa o infundare mai mult sau mai putin accentuata.

Sinii reprezinta unui din principalele atribute ale feminitatii. Elemente fundamental ale plasticii feminine, caracteristicile de forma, marime si consistenta ale acestora au un rol important in stimularea senzualitatii barbatului.

Unele studii de sexologie mentioneaza chiar o „psihologie individualau a sinilor, apreciata din modalitatea in care femeile ii poarta, ii expun si ii suporta
S-a facut chiar o interpretare simbolica a acestor podoabe ale feminitatii, sinii putind exprima „duiosie, tandrete, daruire