Maturizarea sexuala la fete

In cursul dezvoltarii ontogenetice intervin numerosi factori care influenteaza cresterea organismului. Astfel, in perioada intra-uterina procesul de crestere este favorizat de schimburile placentare si hormonii placentari, mai ales HCS (somatomamotropina corionica umana).

In perioada postnatala controlul procesului de crestere revine hormonilor secretati de organismul copilului, o importanta deosebita avind hormonii tiroidieni. In perioada prepubertara si pubertara, rolul eel mai important il au hormonii estrogeni si androgeni, secretati de corticosuprarenale si de oyare, care determina accelerarea cresterii scheletului si stimuleaza osificarea cartilajelor diafizoepifizare.

Interventia secretiei glandelor corticosuprarenale in timpul pubertatii este ilustrata de o dublare a greutatii glandei la 20 de ani fata de aceea constatata la virsta de 8 ani, cresterea aceasta continuind lent pina la circa 25 de ani. Datorita acestor modificari, in perioada prepubertara si pubertara se observa o crestere a concentratiei sanguine de androstendion, DHEA si DHEA-sulfat, precum si o crestere a eliminarilor urinare de !7 CS rezultati din catabolismul acestor hormoni cu mentinerea unor nivele normale sau usor crescute ale eliminarilor prin urina de 17 0HCS Proveniti din catabolismul glucocorticoizilor. Aceste modificari endocrine s-ar datora actiunii hormonilor ACTH §i LH secretati de hipofiza anterioara. in perioada prepubertara, hormonii androgeni secretati de corticosuprarenale produc puseul de crestere prepubertal', inchidetrea 'Cartilajelor diafizoepifizare la oasele lungi, aparitia pilozitatii pubiene si axilare, constituind in acelasi timp principala sursa de estrogeni, prin conversie periferica.

Hormonii estrogeni, in timpul pubertatii, produsi in special de ovare, favorizeaza dezvoltarea mamelelor, uterului, vaginului si organelor genitale externe.
In perioada prepubertara, incepind de la virsta de 8 ani si pina la 20 de ani, se constata o crestere in greutate a ovarelor de aproximativ 20 de ori, crestere ce se continua pina la circa 25 de ani. Acest proces este datorita maturizarii partiale a unui numar mare de foliculi, care pina la prima menstruate rar ajung la maturitate si la ponta ovulatorie.
Maturizarea completa a foliculilor ovarieni si ovulafia cu aparitia ulte-rioara a corpului galben survine la circa 2 ani dupa aparitia primei menstruatii, in perioada initiala a pubertatii ciclurile menstruale fiind anovulatorii.

Stimularea secretiei ovariene si corticosuprarenalei este favorizata de hormonii FSH §i LH care au fost pusi in evidenta in singe, in perioada prepubertara (intre 6—8 ani).
Aparitia pubertatii este produsa de scaderea sensibilitatii mecanis mului de feed-back negativ gonadostat-ovare. Reducerea sensibilitatii centrilor hipotalamici la mecanismul de feed-back negativ produs de estradiol duce la stimularea secretiei de hormon de eliberare a LH (GnRH), care mareste secretia de gonadotrophs (FSH mai ales) §i prin intermediul acestora se favorizeaza secretia de estradiol de catre ovar.

Se considera ca modificarea sensibilitatii hipotalamusului la hormonii steroizi sexuali in perioada pubertara este datorita atingerii unui anumit „nivel critic" de dezvoltare a organismului in crestere. Aceasta „greutate corporala critica" ce a fost corelata cu aparitia primei menstruatii ar fi de circa 47 kg. S-a emis parerea ca aparitia mai precoce a menarhei s-ar datora faptului ca atingerea „greutatii medii critice" s-ar produce la o virsta mai mica

Hipofiza anterioara (adenohipofiza) intre 8—20 de ani isi dubleaza greutatea, atingind-o pe cea din perioada adulta. La aparitia puseului de crestere prepubertara un rol important revine hormonului de crestere (STH) (GH).

Glanda tiroida, de asemenea, prezinta o marire a greutatii de 20 de ori in perioada cuprinsa intre 8—20 de ani datorita cresterii secretiei de hormon tirostimulant (TSH) de catre hipofiza.

Pubertatea normala se caracterizeaza prin succesiunea urmatoarelor modificari : dezvoltarea mamelelor (telarha), urmata de aparitia pilozitatii pubiene (pubarha) si apoi de aparitia primei menstruatii (menarha).

Sub actiunea hormonilor estrogeni dezvoltarea mamelelor, caracterizata prin cinci stadii se intinde pe o perioada de circa patru ani, fiind necesar un timp de 0,5—0,9 ani pentru fiecare stadiu I—IV, cu exceptia trecerii la stadiul V cind durata este foarte variabila.
In mod obisnuit, dezvoltarea mamelelor este urmata sub actiunea hormonilor androgeni de aparitia pilozitatii pubiene, care se intinde pe o oerioada de circa trei ani, mai intii pe marginile libere ale labiilor mari, In final dispozitia pilozitatii amintind pe aceea a unui triunghi isoscel cu virful in jos si baza pe marginea superioara a pubisului in regiunea mun-telui lui Venus.

Modificarile din partea organelor genitale datorita secretiei de estrogeni constau in dezvoltarea labiilor mari care acopera deschiderea vulvei, dezvoltarea clitorisului si a glandelor lui Bartholin, a uterului si a trom-pelor, anatomo-functional aceste organe apropiindu-se de aspectul intilnit la femeia adulta.

Prima menstruate, ilustrind maturarea foliculilor ovarieni apare la circa doi ani de la puseul de crestere staturala in perioada prepubertara.
In primele luni sau ani dupa menarha, ciclurile menstruale sint anovulatorii, datorita faptului ca sistemul de feed-back pozitiv care produce o crestere preovulatorie a LH se maturizeaza mai tirziu dupa aparitia pubertatii, ca dealtfel si hipotalamusul din cadrul gonadostatului. Fiind anovulatorii, ciclurile menstruale se produc la intervale neregulate, iar curba termica bazala este monofazica fara modificarile ce caracterizeaza momentul ovulatiei.

Dupa menarha, frecventa ciclurilor neregulate scade progresiv. Daca in anul de aparitie a menarhei frecventa lor se apreciaza la 45%, dupa 4 ani ajunge la 20%, ilustrind timpul indelungat de maturizare a gonadostatului. Tot datorita disfunctiilor endocrine se observa in aceasta perioada dismenorei si hemoragii uterine disfunctionale. Se considera ca la sfir§itul perioadei pubertare, femeia este matura pentru reproducere din punct de vedere morfofunctional.

Cei mai importanti indicatori ai gradului de maturizare sexuala la fete sint reprezentati de prima menstruate si de stadiul de evolutie al caracterelor sexuale secundare. Trebuie retinut faptul ca luat izolat fiecare din acesti indicatori nu ilustreaza completa maturizare sexuala. Se cunosc cazuri de aparitie precoce a menstruatiei la fete care prezentau o incom-pleta dezvoltare a caracterelor sexuale secundare. De asemenea se citeaza eazuri de fete in virsta de 15—16 ani care prezentau o dezvoltare com-Pleta a caracterelor sexuale secundare, in absenta insa a ciclului menstrual si a unor tulburari legate de acesta.

Rezultatele unor cercetari efectuate in tara noastra  au aratat urmatoarele valori privind virsta aparitiei primei menstruatii : Jn mediul urban 13,26 (ą0,01) ani, in mediul rural :   14,25 (ą0,01) ani.

Aceste date medii evidentiaza ca in mediul urban pubertatea se instaleaza in medie cu un an mai devreme decit in mediul rural.

Autoarea citata remarca o perfects corespondenta intre precocitatea Paritiei pubertatii la fete si gradul de urbanizare al localitatilor in care acestea locuiau.