
Pubertatea la baieti se caracterizeaza prin numeroase modificari somato-psihice, care in final asigura fostului copil, devenit barbat, capacitatea de fertilitate. Aceste modificari evolueaza intr-o perioada de circa cinci ani, aparitia lor fiind cu aproximativ doi ani mai tirziu decit la fete.
In cadrul acestor modificari se citeaza puseul de crestere cu maturizarea scheletului si inchiderea cartilajelor epifizare si dezvoltarea carac-terelor sexuale secundare. Se apreciaza ca dezvoltarea osoasa este conditional mai mult de perioada pubertara decit de virsta cronologica sau cresterea corpului.
Se observa in aceasta perioada o crestere importanta in lungime a membrelor superioare si inferioare fata de trunchi, precum si o crestere a dimensiunilor miinilor si picioarelor.
Primul caracter sexual secundar care apare la pubertate este cresterea in volum a testiculelor si aparitia de spermatozoizi maturi, urmata apoi de aparitia parului pubian, cresterea dimensiunilor penisului si modificari ale suprafetei cutanate a scrotului. Ulterior se dezvolta parul sxial si facial iar mai tirziu se constata ingrosarea vocii. Uneori survine resterea usoara a mamelelor, devenind dureroase, ilustrind asa-numita pinecomastie pubertara, care, in mod normal, este trecatoare.
In perioada ce precede aparitia caracterelor sexuale secundare se constata o crestere a hormonilor gonadotropi si a steroizilor plasmatici. De asemenea are loc o crestere semnificativa aFSH§i LH, precum si a 17 CS urinari datorita mai ales secretiei crescute de androgeni de catre suprarenale. Concentratia testosteronului plasmatic este similara cu cea a adultului, iar concentratia hormonilor estrogeni creste de la inceputul pina la sfirsitul perioadei pubertare.
Pe masura cresterii suprafetei corporale se observa o crestere a secretiei de cortizol si aldosteron.
In legatura cu modificarile neuroendocrine care declanseaza aparitia pubertatii s-a emis ipoteza ca in perioada prepubertal hormonul de eliberare a gonadotropinelor (GnRH si LRH), hormonii gonadotropi si steroizii sexuali sint in interactiune la concentratii scazute in cazul vmui me-canism de feed-back negativ crescut. Aparitia pubertatii coincide cu o scadere a sensibilitatii hipotalamusului la feed-back negativ, concentratia scazuta a steroizilor sexuali, nemaiputind opri secretia de FSH si LH. In aceste conditii create secretia de GnRH, FSH §i LH si implicit stimularea gonadelor. Se considera ca modificarile care produc aparitia pubertatii sint datorate unei maturizari somatice generale si a sistemului nervos central si, in special, a hipotalamuslui, cu participarea foarte probabila a sistemului limbic si a glandei pineale.
In perioada postpubertara are loc o desavirsjre a caracterelor somato-psihice si maturizarea sexuala care se incheie intre 16—20 ani.
Momentul aparitiei fertilitatii ilustrat de producerea de spermatozoizi maturi este dificil de precizat, desi ejacularile onirice apar la inceputul pubertatii, spermatozoizii maturi se produc dupa citiva ani de la declan-sarea acesteia. In aceasta perioada, ritmul cre§terii in inaltime scade treptat pina la incetarea acesteia.
Pentru stabilirea maturitatii la baieti nu avem un indicator suscepti-bil de determinari precise asa cum este la fete aparitia prirnei menstruatii. Din aceste motive in majoritatea studiilor se analizeaza gradul de dezvol-tare a caracterelor sexuale secundare, care sint corelate cu pubertatea.
Trebuie mentionat insa ca ritmul de dezvoltare al acestor caractere sexuale, ca, de exemplu, pilozitatea variaza foarte mult si nu reflecta mtotdeauna in mod precis ritmul de maturizare sexuala.
Din aceste motive s-a luat drept criteriu de apreciere a maturitatii sexuale stadiul de dezvoltare a organelor genitale
Pentlu aprecierea dezvoltarii sexuale pubertare la baieti, M. Tanner in 1962 a propus urmatoarele stadii
Std. I. Starea pubertara : testiculele, scrotul si penisul prezinta aproape aceeasi marime si forma ca in copilarie.
Std. II. Starea pubertara : o usoara crestere de volum a scrotului si esticulelor si o marire a penisului.
Std. III. Cresterea neta in volum a testiculelor si a lungimii penisului ; cresterea pilozitatii pubiene si inceputul aparitiei pilozitatii axilare si faciale.
Std. IV. Continuarea cresterii in lungime si grosime a penisului, precum si a testiculelor si scrotului; dezvoltarea pilozitatii pubiene, faciale si axilare.
Std. V. Organele genitale au ajuns la maturitatea sexuala masculina adulta atit in ceea ce priveste forma si marimea acestora.
Cercetari efectuate in tara noastra au aratat ca in mediul urban pubertatea aparea mai precoce decit in mediul rural.
Calculul virstei medii pubertare in mediul urban a indicat valori de 15 ani si 4 luni, in timp ce pentru mediul rural valoarea a fost mai cres-cuta, adica 16 ani si 3 luni.
Ritmul de maturizare sexuala la baieti este puternic influenjat de factorul „urbanizarew ; frecventa procentuala a baietilor maturi sexuali fiind semnificativ mai crescuta in mediul urban fata de eel rural. Ar fi de mentionat ca, chiar in orasele mari, prezenta baietilor maturi sexuali la virsta de 12 ani este exceptionala. Diferenta in ritmul realizarii matu-ritatii sexuale in mediul rural si urban se accentueaza progresiv incepind cu virsta de 13 ani cind atinge valoarea de 4,35%.
La virsta de 14 ani aceasta diferenta dintre baietii maturi sexuali din mediul urban si rural ajunge la 17,79% ; la virsta de 15 ani la 26,41%, iar la 16 ani atinge 29,78%. Dupa aceasta virsta diferentele incep sa se atenueze, ajungind la numai 15,1% la virsta de 17 ani.
In raport cu stadiul de dezvoltare al organelor genitale la fiecare clasa de virsta se constats ca diferentele dintre mediul urban si rural se mentin la nivelul tuturor stadiilor.
Se considera ca intirzierea maturizarii sexuale in mediul rural are loc de-a lungul intregii evolutii a acestui fenomen, iar nicidecum printr-o sto-pare sau diminuare semnificativa intr-un anumit stadiu de dezvoltare.