Introducerea artisticului în cotidian

Majoritatea membrilor diverselor subculturi practică anumite tipuri de activitate artistică. Pe lângă faptul că fiecare dintre aceste subculturi menţionate mai sus sunt practic legate de muzică şi s-au făcut cunoscute lumii întregi prin muzica, multe dintre ele includ în cadrul activităţilor membrilor lor şi activităţi plastice. Spre diferenţă de membrii mainstreamului social, care fie practică activitatea artistică din plăcere, fie ca pe o meserie, fie îşi procură creaţii artistice pentru a-şi decora locuinţele sau birourile, membrii subculturilor fac aceste creaţii în total acord cu viaţa lor, obişnuindu-se să le aibă parte din existenţa cotidiană. Printre aceste creaţii se numără graffiti-ul, realizat de membrii subculturii Hip Hop pe zidurile blocurilor, pe trenuri, tramvaie sau maşini. Pornind ca semnături ale găştilor ce-şi marchează teritoriul, aceste graffiti-uri devin în timp creaţii din ce în ce mai complexe, dezvoltându-se în adevărate stiluri.

Pe lângă graffiti-uri, membrii diverselor subculturi, cum ar fi Metalul, Goticul, Punkul, Hip Hopul şi nu numai, practică tatuajul. Având rădăcini adânci în istorie, tatuarea corpului sau a diferitelor părţi din corp este preluată de membrii acestor subculturi tocmai pentru ca este considerată de membrii de bază ai societăţii ca aparţinând oamenilor de condiţie inferioară, fară educaţie, deţinuţilor şi, în general, indivizilor care se sustrag de la normele de bază ale societăţii. Preluat în cadrul acestor subculturi tatuajul evoluează până la a deveni o adevărată artă. Motivele abordate de desenatori sunt dintre cele mai complexe şi în general chiar atunci când sunt foarte realiste au o valoare simbolică. In general cel care îşi face un tatuaj spune ceva prin acesta, se identifică cu mesajul tatuajului. De aceea niciodată un tatuaj nu va fi fară înţeles. Chiar şi un motiv decorativ are o valoare simbolică. Preluate din culturile păgâne sau orientale, tauajele au deseori rolul de a-1 proteja pe cel care îl poartă şi este ales pentru aceasta anume, de purtător. Unii desenatori specializaţi în tatuaj ajung să faca din asta o pasiune şi sa realizeze tatuaje de o complexitate şi de un rafinament care le fac deosebite.

Membrii culturii hippie nu practicau tatuajul, ci body paintigul. Ei îşi acopereau deseori chipul sau diverse părţi ale corpului cu desene colorate. Având motive florale, solare sau decorative, desenele realizate de aceştia se realizau uneori în ore întregi şi întregeau imaginea unui hippiot adevărat.

 

Membrii culturii free style, care practică pe lângă dans skateboardul, obişnuiesc să realizeze adevărate compoziţii pe plăcile lor de skate. Preluând motive preluate din graffiti sau din tatuaj, aceşti adolescenţi îşi decorează plăcile în ton cu starea lor de spirit. Este important de remarcat că Ť arta ť practicată de membrii subculturilor este în deplin acord cu starea lor interioară, ca este o activitate creatoare autentică, care face parte din însăşi personalitatea creatorilor, din viata lor de zi cu zi.

 

Fiecare individ, aşadar propune societăţii o imagine a sa. In funcţie de această imagine fiecare este privit, analizat, înţeles şi acceptat sau respins de ceilalţi oameni. Imaginea fiecăruia este creată de el însuşi şi este important de precizat că majoritatea indivizilor sunt percepuţi de ceilalţi asa cum vor să fie percepuţi, sau în funcţie de ceea ce transmit cu bună ştiinţă. In aceste condiţii, diversitatea felului în care arată oamenii este o oglindire a diversităţii lor de personalitate, de gândire şi de simţire.

Copyright 2006 Carmen Babii