Igena individuala

In cadrul igienei sexuale, igiena individuals constituie unul din elementele de baza a carui ignorare poate avea implicatii defavorabile in realizarea apropierii heterosexuale a partenerilor, o buna igiena a tegumentelor, a cavitatii bucale, a fanerelor etc., putind aduce o contribute importanta la armonia sexuala a cuplului conjugal.

O importanta particulars pentru igiena sexuala o prezinta, de ase-menea, tinuta fizica, una din caracteristicile cele mai personale ale fiecarui om, femeie sau barbat, tinar, adult sau batrin. O atenta supraveghere a acesteia poate favoriza insusirea unei pozitii corecte atit in timpul mersului, cit si in repaus, in pozitia ortostatica sau asezat. Pentru a se usura deprinderea unei tinute corecte, nefortate, degajate, naturale si estetice, este necesara supravegherea si corectarea acesteia atit in pe-rioada prescolara cit si in cea scolara. La realizarea acestui deziderat trebuie sa participe deopotriva familia si in primul rind parintii, educatorii, profesorii. Pentru profilaxia devierilor de postura, o tinuta corecta in banca, in clasa, este tot atit de necesara ca si in mediul familiar in conditiile pregatirii lectiilor acasa, cit si in alte imprejurari in care copiii sau tinerii se gasesc in afara scolii.

Se admira deseori tinuta eleganta a unei persoane, femeie sau barbat. Notiunea aceasta foarte bogata in continut se refera atit la imbracamintea facuta cu gust, la armonia formelor si culorilor, cit si la tinuta fizica a celui care o poarta. Ea are un rol incontestabil in igiena sexuala in favorizarea sau defavorizarea apropierii intre persoane, in cadrul inter-relatiilor umane din mediul social in care traim si muncim.

Lipsa curateniei corporale favorizeaza aparitia afectiunilor cutanate, cu o etiologie atit microbiana cit si parazitara, cu implicatii deosebite pentru igiena sexuala.
Mentionam printre afectiunile microbiene stafilococii si streptococii tegumentare foarte contagioase, in colectivitatile de copii si adolescenti. Prezenta purecilor, mai ales in vesminte, se intilneste frecvent in cazurile lipsei de curatenie, in special in timpul perioadelor calde. Datorita ciupercilor pot fi favorizate dermatomicozele, cu localizari diferite, ca, de exemplu, regiunea axilara, pliuri cutanate, organe genitale etc. Numeroase maladii contagioase sint transmise datorita miinilor murdare : febra tifoida, paratifoida, dizenteria, holera, hepatita etc. Infestarile cu diversi paraziti intestinali sint favorizate la copiii care isi sug degetele precum si prin consumul alimentelor cu miinile murdare.

Scabia. Printre parazitozele datorite unui contact interuman intim se numara si scabia, dermatoza parazitara produsa de acarianul Sarcoptes scabiei. Dimensiunile acestuia sint de : 330-350 microni la femela si 200-220 microni la mascul. Parazitul femela face galerii in grosimea stratului cornos al epidermei, unde isi depune ouale. Larvele eclozeaza si ies din galerii dupa 8 zile, devenind adulte dupa 2 metamorfoze. Durata unui ciclu complet este de aproximativ 28 de zile. In mediul extern parazitul rezista pina la 3 zile in aer liber si 10 zile in rufele cu care a venit in contact.

Parazitoza este raspindita pe toate meridianele globului, transmiterea facindu-se direct prin contact interuman si indirect prin lenjeria de pat cu care a venit in contact o persoana parazitata sau prin rufarie si haine apartinind unei persoane bolnave.

Parazitul patrunde in piele localizindu-se pe fetele laterale ale degetelor, fata anterioara a pumnului, fata posterioara a cotului, axile, regiunea periombilicala, mamele, fese, fata interna a coapselor, penis, scrot etc. Parazitul nu se fixeaza pe pielea fetei capului, gitului si spatelui.

Timpul de aparitie a scabiei se apreciaza in medie la circa 10-12 zile de la contactul tegumentelor cu parazitul cu variatii destul de mari de la 3 zile vara pina la 5 saptamini iarna.

Primul simptom este pruritul care se intensified in timpul noptii.

Leziunile caracteristice sint:santul scabios si vezicula perlata.

Santul scabios ilustreaza galeria facuta de parazitul femela si poate fi mai bine evidentiat prin badijonarea leziunilor suspecte cu alcool iodat sau tinctura de iod. Santul se termina cu o mica ridicatura numita emi-nenta acariana unde se gaseste parazitul. Lungimea galerilor sapate de femeie in epiderm variaza intre 5-20 mm.
Veziculele perlate apar in urma edemului in stratul lui Malpighi, ca o consecinta a contactului tesutului cutanat cu saliva iritanta a parazitului. Cu o forma emisferica si un continut translucid veziculele se intilnesc mai ales la degete si fata cubitala a miinilor.

Datorita gratajului pentru diminuarea senzatiei de prurit se produc frecvent suprainfestari, escoriatii liniare sau punctiforme.

In afara de leziunile caracteristice se pot intilni leziuni veziculo-papuloase, uneori acoperite cu cruste.

Diagnosticul clinic se bazeaza pe simptomele descrise anterior, cel de laborator prin punerea in evidenta a parazitului femela extras din eminenta acariana iar eel epidemiologic prin existenta unor persoane cu scabie in colectivitatea respectiva.
Perioada de contagiozitate dureaza pina la vindecarea completa, receptivitatea fiind generala iar imunitatea ihexistenta.

Profilaxia consta in depistarea si tratarea tuturor cazurilor din familie sau colectivitate.

Toate persoanele care au venit in contact cu bolnavul sau au dormit cu acesta fie ca le-au aparut sau nu leziuni vor fi supuse tratamentului.
Rufaria de pat si imbracamintea se vor fierbe si calca cu fier incins, rufaria fiind bine umezita. De asemenea, rufaria poate fi tratata cu insecticide remanente (lindan).

Un rol important profilactic il are pastrarea unei bune igiene individuale si evitarea contactului cu persoane parazitate.

Pentru tratament se recomanda bai calde cu sapun, dupa care se aplica solutii si  pomezi pe baza de sulf, sau care contin insecticide remanente ca izomerul gama al hexaclorciclohexanului (lindan).

La copii in special sub trei ani se poate folosi un unguent cu benzoat de benzil 25 g, vaselina 75 g.

Pediculoza. In conditii de grave deficiente de igiena personala datorita unui contact interuman, se poate intilni infestarea cu paraziti hematofagi, din familia pediculidae.

Se mentioneaza pediculoza capului, produsa de PEDICULUS CAPITIS care traieste mai frecvent in parul capului si mai ales in sprineene, sau barba. Inteparea tegumentelor produce un prurit intens si eruptii polimorfe. Prin grataj se favorizeaza suprainfectarea cu germeni microbieni si aparitfa de diverse leziuni ale pielii capului.

Pediculoza corpului este produsa de PEDICULUS CORPORIS sau VESTIMENTI care traieste in cutele si cusaturile rufariei de corp si a hainelor, pe piele aparind numai in momentul cind se hraneste. In afara de iritarea tegumentelor datorita intepaturilor, parazitul poate transmite unele maladii, cum sint : tifosul exantematic, febra de transee si febra recurenta.

Parazitul este foarte lacom, intepaturile se observa mai ales seara, pe locul acestora aparind o papula pruriginoasa. Gratajul lasa urme care se observa mai ales in "regiunea abdominala, pe fata anteroextecna a coap-selor si la umeri. Deseori, pediculoza corpului se complica cu infectii tegumentare (piodermite, furunculoze).