Alegerea sexului copiilor

Selectia voluntara a sexului tinde sa devina o problema ce preoeupa . numeroase familii. Diversele metode se bazeaza pe trei ipoteze de lucru :
1.Prima ipoteza considera posibila modificarea determinarii sexului, actionind asupra unuia sau mai multora din factorii care intervin in selectia naturala a sexelor.

Dificultatea consta in interpretarea statisticilor, adesea contradictorii, privind numarul de baieti nascuti, in raport cu numarul fetelor.

2.A doua ipoteza considera ca pentru a obtine cu certitudine un baiat sau o fata trebuie realizata o insamintare artificiala cu sperma care sa nu contina decit spermatozoizi purtatori de cromozomi Y sau X. Se stie ca un ovul (intotdeauna X) asociat cu un spermatozoid Y va da un baiat, iar asociat cu un spermatozoid X va da o fata. In acest caz exista doua dificultati :

a)sa stim sa diferentiem cele doua tipuri de spermatozoizi ;
b)sa putem separa cele doua tipuri de spermatozoizi.
Utilizarea unui colorant fluorescent (derivat al chinacrinei) permite recunoasterea printre spermatozoizi a celor care sint purtatori de cromozom Y.

3.A treia ipoteza sustine existenta unui determinism ionic, al repartitiei sexelor, cu actiune masculinizanta a ionilor de potasiu si feminizanta a ionilor de calciu si magneziu. Aceasta actiune exercitindu-se prin intermediul alimentatiei, se considera modificarea posibila gratie unui regim alimentar adecvat.
Dificultatile constau in elaborarea regimului si in determinarea mo-mentului si timpului cit acest regim trebuie urmat.

Peste 30 de factori au fost asociati in determinarea sexului :virsta mamei, virsta tatalui, timpul trecut de la casatorie, momentul raportului sexual, fecundatia in cadrul ciclului menstrual, ritmul raporturilor sexuale etc.

S-a mentionat in literatura urmatoarea ipoteza de lucru : Un raport sexual care a avut loc aproape de momentul ovulatiei, adica la mijlocul ciclului menstrual, va da o mai mare sansa spermatozoizilor Y, care fiind mai rapizi vor ajunge primii la ovul, marind astfel sansele de a avea un baiat. Din contra, cind raportul sexual va avea loc la distanta de momentul ovulatiei, spermatozoizii Y vor fi defavorizati datorita rezistentei mai scazute si sansele de a avea o fata vor fi mai crescute.
Verificata in medicina veterinara, aceasta ipoteza de lucru nu a dat rezultatele scontate. Cu toate acestea, unii ginecologi afirma ca au aplicat aceasta metoda cu succes, practicind insamintarea artificiala.

Alti autori afirma ca, probabilitatea de nastere a baietilor creste cu frecventa raporturilor sexuale, dar studiul acestor date nu permite ajungerea la o concluzie sigura.

Selectia sexelor prin metode de selectie naturala
Utilizarea datei raportului  sexual, imediat dupa  ovulatie sau la mai multe zile dupa ovulatie. Se apreciaza insa ca in determinarea sexului in-tervine nu numai data raportului sexual, ci, de asemenea, gradul de aciditate vaginal, frecventa raporturilor sexuale si tehnica acestor rapor-turi etc. In legatura cu determinarea sexului copiilor, unii autori (F. Benendo, au reexaminat unele observatii foarte vechi referitoare la relatia dintre raportul sexual fecundant si ziua ovulatiei, punind in evi-denta existenta unor relatii intre data la care a avut loc contactul sexual fecundant si sexul copilului. Astfel, s-a constatat ca, daca contactul sexual a avut loc cu citeva zile inaintea ovulatiei, sexul copilului a fost in majo-ritatea cazurilor feminin. In cazul cind contactul sexual a fost aproape simultan sau foarte aproape de momentul ovulatiei, in majoritatea cazurilor sexul copilului a fost masculin.

S-a dat explicatia acestui fenomen aratindu-se ca in determinarea sexului, pe linga cromozomii caracteristici de sex X sau Y din spermatozoizi mai intervin si alti factori, ca, de exemplu, aciditatea secretiei va-ginale, a mucusului din colul uterin, precum si dimensiunile spermatozoizilor.

Se presupune ca in momentul eliminarii in vagin a lichidului spermatic incepe o adevarata cursa, cei mai rapizi fiind spermatozoizii purtatori de cromozomi Y si desi acestia ajung primii in trompe, daca nu gasesc nici un ovul, degenereaza. In cazul cind ovulatia este tardiva, spermatozoizii cu cromozom XU care inainteaza mult mai lent au toate sansele de a produce fecundarea ovulului, nascindu-se astfel o fata.

Aceasta parere este sustinuta de diversi autori (B. Seguy, 1975, , care mentioneaza ca prin realizarea actului sexual fecundant in functie de ziua ovulatiei 88% dintre cuplurile conjugale au avut un copil cu sexul dorit de ei.
Cu toate aces tea, majoritatea cercetarilor consacrate problemelor stabilirii
sexului, in functie de data ovulatiei, nu au confirmat aceste observatii.

Unele studii asupra spermatozoizilor efectuate de catre Landrum Shettles (1961), prin microscopie in contrast de faza, au pus in evidenta doua grupe cu caracteristici distincte, si anume : o grupa care cuprindea spermatozoizi mici cu cap rotund, care aveau in structura cromozomul Y (androspermatozoizi) si o alta grupa care cuprindea spermatozoizi de dimensiuni mai mari cu un cap alungit avind in structura lor cromozomul X (ginospermatozoizi).
S-a observat ca in lichidul spermatic androspermatozoizii, desi sint aproape de doua ori mai numerosi decit ginospermatozoizii, sint insa mai vulnerabili la actiunea mediului acid vaginal.

Studiile efectuate, privind mobilitatea spermatozoizilor, au aratat ca in secretii cu ph acid, ginospermatozoizii aveau un avans fata de androspermatozoizi.
Mobilitatea ambelor categorii de spermatozoizi este favorizata de secretiile alcaline, marindu-se astfel posibilitatea fecundatiei, insa adrosper-matozoizii avind dimensiuni mai reduse si o coada mai lunga, sint favorizat.i in realizarea fecundatiei datorita vitezei si agilitatii.

Secretiile vaginale in general sint acide, iar cele ale colului uterin alcaline, pH-ul crescind pe masura ce se apropie ovulatia.

Pe baza acestor fapte, Shettles considera ca data la care au loc contacte'le sexuale in raport cu fazele ciclului menstrual, respectiv ovulatia, are o importanta esentiala in determinarea sexului copilului. De exemplu, daca contactul sexual are loc in momentul ovulatiei sau intr-o perioada foarte apropiata de acest moment, cind secretiile au pH-ul eel mai alcalin, produsul de conceptie va fi baiat.

In cazul cind contactul sexual are loc cu 2-3 zile inaintea ovulatiei, cind predomina secretiile cu un pH acid, produsul de conceptie va fi o fata.
Pentru explicarea acestui fenomen, s-a emis parerea ca spermatozoizii cu cromozomi X (ginospermatozoizii) pot supravietui in mediul cu pH acid 2-3 zile, in timp ce spermatozoizii cu cromozomi Y (androspermatozoizii) au un timp de supravietuire mult mai scurt, in rare cazuri depasind 24 de ore.
Pe baza acestor observatii, Shettles a facut unele recomandari privind data raporturilor sexuale in functie de momentul ovulatiei, indicind chiar administrarea in vagin inaintea contactului sexual a unor solutii alcaline sau acide in raport cu dorinta cuplului de a avea un baiat sau o fata.

Dupa autorul mentionat s-ar obtine, prin aceste metode, in 85% din cazuri rezultate sigure.

Alti autori in afara de factorii studiti mai sus, considera ca un element important in determinarea sexului , frecventa raporturilor sexuale , cresterea acesteia marind probabilitatea de nastere a baietilor.